bilete de-amurg

Lucian Popa

ochii deschid răsăritul

încolăcesc tăcut

peste umeri fire parfum

albul desfac în argint

brațele moi jupuind

pielii tale mireasma

bătăile inimii se-ascund în sângele tău… alergând

în amurg ne stingem

Scrisoare fără destinatar, din 03 ianuarie 2010

This entry was posted on Sunday, January 3rd, 2010 at 14:18 and is filed under Scrisori fără destinatar. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

2 Responses

  • dada Says:
    January 17th, 2010 at 17:18

    placut, blagian dar foarte parfumat. mi-a placut seninatatea melancoliei de la sfarsitul poemului.
    foarte bine lucrat:scurt concis si staruitor.

    multumesc pentru acesta poema,va fi unul dintre preferatele mele. !succes in continuare!

  • Lucian Popa Says:
    January 31st, 2010 at 23:21

    a fost scris sub formă de bilețele, post-it-uri…

Leave a Reply